Inconfundabil

Ctrl+F
Find: REASON
Search item not found.
Ctrl+H
Find what: NOTHINGNESS
Replace with: RANDOM REASON
Ctrl+S
Could not save in .life format.
File ‘BRAIN’ failed sanity check. Exiting application.
End NOW
 

Eu:    Vreau să-ţi vând un produs expirat-
Îţi umplu capul cu gânduri la vrac
Şi pe urmă trec fără scrupule la atac.
Ţi-am defrişat inima de arterele răbdării umane , am încercat să te las fără fane.

Şi nu poţi să faci nimic. Indubitabil de redutabil,
 e criticabil  cum foarte  probabil
e ca tu ai un stil inconfundabil.

Acum nu mai e panica

       Personajul ideal..da nu eşti nici tu. Iar m-am lăsat dusă de val.

       Eşti  bun, dar eşti aşa comun. Da, şi tu chiar nu vorbeşti mult şi când povesteşti aş fi vrut să fi fost mut. Privirea ta e aşa profundă parcă nu ţi-ar aparţine, fără ea nu ai reuşi să stârneşti nici o reacţie în mine. Păcat de ochii tăi albaştri, dacă îi ţi închişi doar un minut aş uita cine eşti. Nu mă provoca, pentru că mai mult de o secundă afundată în privirea ta e ca un preludiu alungit şi nu cred că ai vrea să te compromit. Am ieşit ,am vorbit şi nu ştiu cum ai reuşit de mai plictisit.

        Dar nu e panică mâine e o altă zi!

în locul tău

De dimineaţă aflu că mai căutat într-un vis ciudat.

 Lumea nu mă place dar nu am ce face.

             Nu ştiu cum într-o seară te-am văzut şi m-am rătăcit în privirea ta. Purtam în seara aia un suflet curat. E un pic bizar că m-am pierdut într-un albastru amar. Şi încerc să rămân printre stele. Oricum aştept primul nostru început. Doar am experienţa unui vis pierdut. Privirea ta mă dă de gol nici nu mai ştiu cine sunt.

 Aş vrea să fiu în locul tău.

Acum

Ok nu e panica…am observat cum ma privesti. Flirtezi cu mine de cate ori ma vezi ,dar  te rog nu incerca sa ma sochezi. Nu imi  spune ce ar trebui sa fac pentru ca si eu te  plac. Azi aveai ochii si tenesii albastri.

Fericire

Într-o zi un prieten mi-a spus că : arta nu se vinde,arta nu se cumpără , arta nu se publică, arta nu se face în câteva ore,arta nu se termină niciodată, arta e mai presus de fericire şi în primul rând, că arta clar nu e pentru toţi. El foloseşte cuvintele cu sens util, cu toate că nu e el mereu subtil.

Dar în lumea mea, prea multe cadavre umbla azi pe străzi, goale şi lipsite de nume sau faţa.Aici arta dispare, orice idée rebelă moare. Am vrut să îmi înec visele în mare, că să pot să zbor.

            -Cum să zbor?

      -Usor.. Visător.. Nepăsător.

     Dar într-un final era să mă înec şi eu... Am fugit să încerc să te găsesc, dar nu mai erai în lumea mea. Cred că te-au speriat nenorocitele alea de cadavre!Mi-ai şoptit pe un ton ciudat:

            - Vise plăcute, de acolo, din Cealaltă lume, unde arta se fabrică mult mai uşor...

            -Stai puţin!Ce fac aici?Unde sunt?

            -A, ştiu, în sala de aşteptare a vieţii şi din păcate am adormit aici.

            -De ce stau pe jos?

            - E normal să mă sting, e curent. Deci d-aia e atât de întuneric acum în lumea mea... Trebuie să-mi fi furat tu  din fericire când ai plecat. Dar ce pana mea ai fi putut să faci cu ea? Poate că ai avut şi tu nevoie de un minut de fericire sau poate că aduni fragmente din fiecare trup, care mai este un pic patruns de viaţa, ca să înveţi arta de a trăi fericit.

Se caută zmeu

Azi am luat-o pe strada Celebrităţilor, direcţia Praf de stele, cartierul Geniilor la distanţă de o propoziţie de cuvântul Noi. Atmosfera e încărcată, privirea înflăcărată şi imaginaţia mascată de un început de idee uitată. Aş putea să încep cu o cafea ..stau...gust un pic din mirosul de catifea ..ascultând cum urechea ta îmi spunea doar ce îi convenea aşa că am decis să o tratez cu un sunet mut ce provenea dintr-un mormânt bine făcut. Ah! Sclipiri de ironie violată, de ce mă chinuiţi cu lumea asta panicată. Minutele mele se consumă rapid...vorbele se propagă ca în vid..nu mai am ton s-a dus dracu abonamentu vodafone. Nu găsesc nici o carte bună aşa că mă risc să îţi zic trombon. Am pierdut Aşii din mânecă, m-au sabotat cred că prin bibliotecă. Oficial îmi merge bine..vizual totul îmi convine...iniţial încerc să mulţumesc clientela cu o nouă viziune. Totul e ok, apar prin vitrinele mai multor magazine şi tot ce probez aici perfect îmi vine. Ador acum să îmi etalez defectele fără ruşine.